Nu îmi dau seama care au fost exact demersurile făcute de Péter Hantz, cercetătorul ştiinţific care, acum câţiva ani, a iniţiat acţiuni mai puţin obişnuite pentru introducerea bilingvismului în Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj/Kolozsvár/Klausenburg, pentru a-l determina pe Fernand de Varennes, raportorul special al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pe problemele minorităţilor să facă o vizită de tatonare în capitala Transilvaniei.
Da, tatonare, întrucât el nu a venit în mod special pentru a face un raport despre problemele întâmpinate de maghiarii, germanii şi romii din regiunea noastră, ci a ţinut o prelegere la sediul Universităţii Sapientia din Cluj/Kolozsvár/Klausenburg pe tema activităţii sale din cadrul ONU în domeniul apărării drepturilor omului în rândul minorităţilor. Dar, cred, în acelaşi timp că el a tatonat puţin terenul, adică s-a întâlnit cu reprezentaţii societăţii civile din zonă, dar şi cu politicieni ai UDMR. În termeni diplomatici el s-a
familiarizat cu problemele comunităţii minoritare maghiare din Bazinul Carpatic.
La conferinţa la care a participat Fernand de Varennes au vorbit şi reprezentanţii formaţiunilor politice ale maghiarilor din Ucraina Subcarpatică, Serbia, Slovacia şi Transilvania, precum şi liderii organizaţiilor maghiare de apărare a drepturilor din Transilvania. Adică el a putut avea o imagine de ansamblu asupra problematicii tocmai în cadrul Centenarului şi cu prilejul Zilei Naţionale a României.
Clar că el a fost informat şi despre propunerea legislativă a UDMR referitoare la implementarea prevederilor din Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 privind minorităţile naţionale. Nu cunoaştem, însă, poziţia dânsului cu privire la acest lucru, pentru că, în pauza conferinţei, Fernand de Varennes a spus, la întrebarea corepondentului MTI, că nu se află în poziţia de a comenta situaţia maghiarilor din România sau din Bazinul Carpatic. El a adăugat că nu a venit să inspecteze situaţia minorităţilor, ci doar să participe la conferinţă, la care a oferit informaţii şi a obţinut informaţii, la rândul lui.
Cred, totuşi, că el, din poziţia de raportor al ONU pe problemele minorităţilor, trebuia să exprime o poziţie clară (dacă nu tranşantă) în ceea ce priveşte chestiunile actuale ale minorităţii maghiare din Bazinul Carpatic. E OK să ai un salariu foarte frumos, să foloseşti termeni diplomatici, dar la un moment dat trebuie să şi faci ceva: de exemplu să nu răspunzi evaziv la întrebările legitime şi corecte ale presei în ceea ce priveşte domeniul pe care-l „administrezi”.
Dar măcar ştim un lucru: conform MTI, specialistul ONU a comunicat că pe lista sa de priorităţi se află minorităţile naţionale fără cetăţenie, precum ruşii din Ţările Baltice. De asemenea, în 2019 ONU va organiza trei conferinţe pe tema învăţământului în limbile minorităţilor, iar la aceea care va avea loc în Europa sunt aşteptaţi şi reprezentanţii minorităţii maghiare.
Măcar atât… În rest, blazare şi indiferenţă. Salariul rezistă.
